Complexul Muzeal Măldăreşti, din localitatea cu acelaşi nume din judeţul Vâlcea, este martorul unei saga româneşti de familie de aproape 500 de ani. Prima culă a fost construită în anul 1517, de Nan Paharnicul, şi reconstruită 270 de ani mai târziu de boierul Gheorghe Măldărescu, pe care a dat-o apoi ca zestre ramurii descendente Greceanu. A doua este ridicată în anul 1812 de Gheorghiţă Măldărescu, 100 de ani mai târziu aceasta fiind cumpărată de I.G. Duca. Istoricul construieşte alături, în

De fiecare dată, în a doua sâmbătă a lunii martie, de Sântoader, copiii ţăranilor-oieri tilişcani „se prind de veri şi văruţe“. Sunt acei copii care în toamnă vor merge la şcoală în clasa I. Şi nu puţini la număr. Ci exact câţi s-au născut şi crescut până la vârsta de 6 ani. Adică, între 40-50 de fete şi băieţi, la o populaţie de aproape 2.000 de locuitori, satul având cea mai mare natalitate din întreaga Mărginime a Sibiului.

Respectarea datinei din străbuni presupune ca

Stana Stepănescu este un talent nativ recunoscut. Publicul spune că este cea mai mare doinitoare pe care Banatul de Munte a dat-o în ultimii ani. Tânăra interpretă ştie despre sine doar un singur lucru: că niciodată, dar niciodată în viaţă, nu va face altceva decât să cânte.

– V-aţi născut la Rusca – Teregova, Caraş-Severin. Cum este satul, cum v-a fost copilăria?

– M-am născut în 1991, într-un loc mirific, un sat de sub poalele Munţilor Ţarcu, numit Rusca, din

Urcuşul obositor către biserica din sat, înălţată pe o culme de culme de deal, împrejmuită de bătrâni meri şi pruni, risipiţi printre mormintele unor oameni din trecut, îmi părea a nu se mai termina. Bănuindu-mi gândul nerostit, Nea’ Ion, ţăran vrednic şi cu multă minte, grăieşte ca pentru sine: „Cu cât calea spre biserică este mai grea, cu atât îţi pregăteşti mai bine întâlnirea cu Dumnezeu!“

Iar înţeleapta lui spusă, curând avea să se adeverească. Adică, chiar la