Şcoala gimnazială din satul ieşean Hândreşti a devenit cunoscută în lumea specialiştilor prin descoperirile arheologice care atestă o neîntreruptă vieţuire, de peste cinci milenii, în această parte a judeţului.

Într-o încăpere modestă, care se vrea în timp un mic muzeu, facem cunoştinţă cu domnul profesor Mihai Gabriel Vasilencu. Absolvent în urmă cu şapte ani al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“, tânărul profesor a revenit în satul natal, sădind în sufletul elevilor

Despre cartea de agricultură se poate vorbi de-abia începând cu secolul al XIX-lea şi a evoluat astfel:

– În 1804 I. Pinariu Molnar scoate lucrarea „Povăţuitorul despre economia de câmp şi învăţătură despre sădirea bumbacului“.

– În 1809 Dimitrie Râmniceanu publică lucrarea „Oarecare secreturi ale lucrării pământului şi ale meşteşugului sădirii“.

– În 1831 Grigore Filipescu elaborează lucrarea „Osebite băgări de seamă asupra plugăriei“.

– În 1938 Ioan Filipescu scoate lucrarea

De o bună bucată de vreme suntem îndemnaţi, din respectul pe care îl purtăm istoriei neamului românesc, să ne aducem aminte de tripla semnificaţie a unei anumite zile. Astfel că joi, 24 ianuarie, s-au împlinit 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, sub sceptrul Principelui-Domnitor Alexandru Ioan Cuza. Dar şi 164 de ani de la naşterea ţăranului ardelean patriot Badea Gheorghe Cârţan. Cel care cu 117 ani în urmă ajungea la Roma, capitala fostului Imperiu Roman. Venea în oraşul lui Romulus

Ultima descendentă a familiei de pictori iconari din Laz, Maria Poenariu, membră a Academiei Artelor Tradiţionale din România şi declarată de UNESCO „tezaur uman viu“, a fondat, în judeţul Alba, o organizaţie care-i poartă numele. Din Asociaţia „Maria Poenariu – Laz“ face parte, în calitate de vicepreşedinte, şi Ancuţa Han, confecţioner atestat de îmbrăcăminte şi ţesături tradiţionale. Tânăra creatoare vine dintr-o zonă cu profunde reverberaţii istorice, comuna Horea, din mijlocul moţilor din