Timp de trei zile, Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi a găzduit simpozionul, cu participare internaţională, Factori şi procese pedogenetice din zona temperată.

Organizată de Facultatea de Geografie, manifestarea, ajunsă la cea de a XXIII-a ediţie, a avut ca temă Terroir, viţă-de-vie şi vin.

Printre numeroşii participanţi s-au aflat cadre didactice universitare, cercetători din cadrul Academiei Române şi ai staţiunilor de cercetare, reprezentanţi ai direcţiilor agricole, directori ai

A venit vremea recoltelor, dar şi conservarea lor, spre deliciul meselor de iarnă însoţite, de ce nu, de aromele legumelor de vară. Roşiile care nu au mai apucat să se coacă, pepenii roşii mici, vinetele, varza, castraveţii, dovleceii, ciupercile, conopida, ardeii sau strugurii – toate pot fi conservate. Păstraţi-le culoarea, forma, aduceţi-le pe masă în zilele reci de iarnă, pentru a vă încânta papilele gustative, privirea prin coloritul lor, dar şi pentru a vă aduce aminte de căldura zilelor

Este un truism că grâul este garanţia securităţii alimentare a unei comunităţi. Deţinerea de grâu a reprezentat şi reprezintă încă, în mentalul colectiv, bogăţia deţinătorului, competitivitatea şi performanţa sa socială. Buun! Pe cale de consecinţă, anul agricol în care se fac „grăunţe“ ar trebui să fie acela în care agricultorul să-şi consolideze veniturile şi să facă proba competitivităţii. Ei bine, tocmai în aceşti ani agricultorul român intră pe o accentuată pantă a scăderii veniturilor

Sute de oameni cutreieră pădurile Bucovinei, care au devenit o adevărată „mină de aur“ prin producţiile record de hribi, chitărci, ghebe şi creasta-cocoşului. Cei mai preţioşi sunt hribii, o ciupercă foarte bună la gust, cu o valoare alimentară foarte mare. Hribul românesc creşte natural şi este foarte apreciat, pe piaţa mondială fiind cotat ca având calităţi deosebite, ocupând locul II, după trufa de iarnă. Dar hribul este foarte căutat şi în ţară.

Aşa cum am aflat de la Aurelia Badale