Ploile din primele luni ale anului, precum şi diferenţele mari de temperatură între zi şi noapte şi-au pus amprenta asupra culturilor agricole în anumite părţi ale ţării, unele culturi fiind chiar compromise. Probleme sunt la rapiţă, dar şi la grâu, mai ales în Timiş.

După seceta din toamnă, acum băltirile dau dureri de cap agricultorilor, în special celor din sudul şi vestul ţării. În general, culturile nu arată rău, după cum susţine Secretarul de Stat în Ministerul Agriculturii Daniel

Unitatea Fitosanitară Braşov recomandă efectuarea tratamentului fitosanitar la măr pentru combaterea dăunătorului gărgăriţa florilor de măr (Anthonomus pomorum) şi a bolii făinare (Podosphaera I.) tratamentul I. Tratamentul se execută acolo unde s-a realizat dezmugurirea mugurilor florali în procent de 10-15% (bracteele sunt distanţate şi la vârf se vede uşor culoarea verde - argintiu). Folosiţi unul dintre produsele sau amestecurile de mai jos, după caz: insecticide: Calypso 480 SC &ndash

În ultima vreme asistăm la o „invazie“ de fructe şi legume din import. Materialul săditor şi seminţele de sorginte străină au luat, de asemenea, locul soiurilor româneşti, chiar dacă practica şi ştiinţa au dovedit că acestea din urmă sunt uneori mult mai potrivite pentru agricultura autohtonă. În contextul acestui fenomen, revista Lumea Satului şi-a propus să continue pledoaria pentru soiurile româneşti, create şi omologate de oamenii de ştiinţă din ţara noastră. În rândurile

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău este recunoscută ca o entitate ştiinţifică care are în centrul preocupărilor sale studiul plantelor rare. Una dintre cele mai recente realizări în acest sens este aclimatizarea şi introducerea în cultură, în 2014, a unei plante deosebite nu doar prin proprietăţile pe care le are, ci şi prin posibilitatea de valorificare în mai multe direcţii. Dr. inginer Costel Vânătoru, cercetător în cadrul staţiunii mai sus menţionate, este cel