În Bucovina se mai confecţionează draniţă pentru acoperişul locuinţelor. Vasile Alboi, artist în cioplitul lemnului şi cunoscut buciumaş din zona Câmpulung Moldovenesc, este printre puţinii meşteri care mai confecţionează draniţă. Avantajul dovedit al draniţei faţă de alte materiale este rezistenţa în timp.

Meşterul popular şi sculptorul în lemn Vasile Alboi îşi duce traiul împreună cu familia într-un cadru pitoresc de la baza pădurii de la poalele Rarăului. Este un meşter în lemn

Eusebiu Gafiţa a fost ceea ce presa şi publicul au numit „copilul teribil“ al muzicii populare. Două nume uriaşe ale folclorului românesc, Mărioara Murărescu şi Grigore Leşe, l-au apreciat şi premiat pentru o doină de cătănie, încurajându-l să urmeze studii muzicale aprofundate, iar Florentina Satmari spunea, în urmă cu câţiva ani, despre Eusebiu Gafiţa, că „a fost hărăzit la naştere cu talent, sensibilitate şi capacitate de cunoaştere şi selectare a valorilor cu adevărat

Schitul Pocrov a fost întemeiat la începutul secolului al XVIII-lea de către Pahomie Penciu. Biserica cu hramul Acoperământul Maicii Domnului a fost construită de către Pahomie care s-a retras în Poiana Raiului împreună cu ucenicii săi: Sofronie, Mardarie, Lazăr, Dosoftei, Ioanichie. Astfel au construit o biserică de lemn pe temelie de piatră în plan treflat cu pridvor, pronaos, naos şi altar. Catapeteasma este ornamentată cu flori sculptate în lemn, iar icoanele sunt executate în maniera

Ferite de colbul timpului, dârze în calea năvălitorilor de orice neam, de zeci sau sute de ani mănăstirile adună în ele via credinţă a slujitorilor Domnului apropiind, parcă, prin turlele lor joase, urechea Celui de Sus de păsurile, deznădejdile ori slava de mulţumire a celor de jos

Nişte ciobani aleg locul viitoarei mănăstiri

La noi, rar se întâmplă ca o mănăstire să nu fie ctitorită de voievozi, logofeţi ori boieri. Totuşi, în cazul Mănăstirii Cheia, cei ce au pus piatră de temelie