– Domnule Florin Ilie, reprezentaţi GAL Transcarpatica. Ştiu că aceste Grupuri de Acţiune Locală nu au beneficiat din primul moment de încrederea oamenilor. Cum a fost parcursul dumneavoastră?

– Drumul nostru cred că a fost asemănător majorităţii GAL-urilor, greu la început, din cauza neîncrederii oamenilor în posibilitatea de a atrage fonduri nerambursabile. Ne-am înfiinţat în 2013, dar uşor, uşor şi-au dat seama că a lucra cu noi este un mare avantaj, neconcurând cu restul

Constrânşi la început să-şi construiască adăposturi, mai târziu să exploreze cu ambarcaţiuni plutitoare mările şi oceanele lumii, iar mai apoi să-şi mobileze locuinţele, oamenii s-au ocupat cu prelucrarea lemnului încă din zorii abia mijiţi ai civilizaţiei. Cu vremea, însă, necesitatea s-a transformat în artă şi arta în tradiţie. Într-un astfel de ceas al evoluţiei meşteririi lemnului se află azi o familie de tâmplari cehi din satul Sf. Elena, judeţul

În ultima vreme oamenii par să fi revenit la vechile valori, iar lucrurile hand-made (realizate manual) sunt tot mai căutate. Laura Dumbravă face parte din tagma meşterilor hand-made şi a încercat de-a lungul timpului mai multe tehnici de lucru. De patru ani şi jumătate a creat în mediul virtual Făbricuţa de idei, un grup de meşteri hand-made cu 2.700 de membri din întreaga ţară. Scopul proiectului este de a împărtăşi idei despre tehnici hand-made, despre locurile de unde se pot procura

Iniţial retrase şi ferite de aşezări şi oameni, în locuri parcă predestinate pentru adâncă şi smerită meditaţie şi credinţă, în mijloc de păduri şi aproape de crestele semeţe ale munţilor, mănăstirile de pe Valea Teleajenului, judeţul Prahova, sunt astăzi aproape la fel de vizitate ca şi staţiunile balneo-climaterice aflate în această zonă.

Mănăstirea din pădure

Când urci dinspre Măneciu spre Cheia, primul locaş de cult care îţi răsare în faţă este Mănăstirea Suzana. Aflată la stânga