Tabăra de creaţie de la Păltinoasa

Cea de-a IX-a ediţie a Taberei de creaţie de la Păltinoasa, organizată din iniţiativa şi în gospodăria meşterului cioplitor Toader Ignătescu, se desfăşoară în perioada 8-14 iulie. La tabără participă 15 artizani şi meşteri populari din România şi Republica Moldova care practică mai multe meşteşuguri tradiţionale, printre ei numărându-se Grigore Păsternac, Vitalie şi Galina Grumeza, Ştefan şi Anişoara Ciumaşu din Republica Moldova, Dan şi Ivona Horgan din Bârlad, Silvia şi Smaranda Cozmâncă din Iaşi, Leonte Năstase din Constanţa, sucevenii Nicolae Gheorghian şi Bolek Majerik. În tabăra instalată la intrarea în Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăţ, te întâmpină la intrare, chiar lângă drumul ce duce spre Cacica, meşterii cioplitori. Ei spun că lucrează „la şosea“, pentru ca cei care trec să poată poposi câteva minute sau chiar mai mult pentru a admira cum se lucrează şi ce se lucrează.

Chipul unui dac va trona, altă intrare dinspre Cacica

Bolek Majerik, un român cu sânge polonez, este unul dintre autorii pieselor de şah realizate anul acesta în parcul din centrul oraşului Gura Humorului, în cadrul Târgului meşteşugarilor. El lucrează la un cap de dac.

„Piatra este de aici din regiune, este piatră de gresie, un sediment de mii de ani de nisip marin şi care are o memorie ancestrală. Sculpturile în piatră sunt altceva decât memoria lemnului. Se folosesc daltă şi ciocan şi trebuie purtate mască şi ochelari. În momentul în care valul globalizării ne atacă spiritual şi fizic, chipul unui rege dac este singura şansă, ca în Epigonii lui Eminescu, să ne întoarcem în trecut. În piatră sculptez de la 18 ani, îmi este mai dragă decât lemnul pentru că este mai aproape de sufletul meu, este un pic mai rece şi are, efectiv, altă formă“, ne-a spus Bolek Majerik.

Garduri cu stâlpi decorativi şi măşti

Colectivul de cioplitori în lemn este alcătuit din meşterii lemnari basarabeni Grigore Posternac, Vitalie Grumeza, Ştefan Ciumaşu, nemţeanul Vasile Neamţu, precum şi Leonte Năstase, grafician-caricaturist din Constanţa. Vitalie Grumeza participă la această tabără de la a doua ediţie. Confecţionează mese şi bănci în stil rustic, din lemn masiv de stejar, folosind diferite tipuri de îmbinări şi spune că pentru o astfel de bancă, lăsată afară în condiţii naturale, garanţia este de 50 de ani.

Grigore Păsternac din Chişinău sculptează un stâlp decorativ. Spune că a venit la Păltinoasa pentru a şaptea oară pentru că îi plac natura, ospitalitatea gazdelor şi  atmosfera de lucru.

„Sper ca toţi aceşti butuci să se transforme în coloane ornamentale dacă ne dă Domnul putere. Aceste coloane vor fi folosite la parcarea de la pensiunea unde suntem cazaţi. Este un schimb în natură – ei ne dau cazare, noi le dăm produse. Lemnul este din stejar, la capătul coloanei aflându-se o mască pe care o realizează meşterul Ignătescu. Într-o zi putem realiza maximum două coloane“, ne-a spus meşterul din Basarabia.

Şi Ştefan Ciumaşu din Chişinău lucrează la stâlpi pentru gard decorativ cu măşti hazlii. Ne-a spus că practică sculptura de peste 20 de ani, dar de fiecare dată când vine la Păltinoasa lasă ce este al său acasă şi se transformă într-un ucenic a lui Toader Ignătescu, pentru a culege tot ce este frumos în această zonă.

Lemnul capătă sensuri filozofice sub dalta unui caricaturist

La Păltinoasa am întâlnit şi un ucenic care a schimbat hârtia, creioanele şi peniţa pentru grafică cu lemnul, precizând că şi dalta împreună cu măciuca sunt obiecte cu care poţi realiza opere de artă. „Având în vedere că eu abordez, de ani de zile, caricatura ca gen plastic, m-am gândit că reprezintă, într-adevăr, o deschidere, o noutate, o oportunitate să mă apuc şi de sculptură. Mi se pare la fel de interesant pentru că lemnul este un material plastic minunat din care, dacă ai talent, poţi scoate un lucru frumos care să bucure privirea şi simţurile celor care îţi vor admira în final opera.

În prima lucrare vreau să merg pe o formă decorativă abstractă, cu nişte forme plăcute care să se îmbine în mod brâncuşian prin simplitate şi sensuri filozofice, astfel încât privirea să înconjoare această lucrare şi să declanşeze în mintea privitorului supoziţii plastice“, ne-a spus Leonte Năstase, grafician-caricaturist din Constanţa, devenit „ad-hoc cioplitor în lemn“.

Copiii învaţă meşteşugurile populare

De la meşterul Toader Ignătescu am aflat că anul acesta tabăra are o nouă secţiune – sculptură în piatră şi, în premieră, mai mulţi copii din Păltinoasa învaţă tainele meşteşugurilor populare. 

Radu Manolache are numai 6 ani şi încearcă să facă o masă din lemnul pregătit de meşterul Grigore, iar Cosmin are 9 ani şi abia descoperă tainele sculpturii în lemn. Sub atenta supraveghere a meşterilor consacraţi, face pe lemn câteva elemente ale motivelor tradiţionale, dar speră ca, până la sfârşitul taberei, să realizeze prima sculptură. Maria Alexandra Măcărescu are 10 ani, este localnică şi învaţă de la meşteri să facă brăţări, iar colega ei, Felicia Maria Truf, lucrează la gherghef trăistuţe sub îndrumarea Galinei Grumezea. Foloseşte lână de culoare bej, albastru închis şi negru, culorile fiind alese împreună cu meştera din Republica Moldova, modelul aparţinând fetiţei. La numai 10 ani, Maria Bucşă învaţă să facă dantelă în tehnica frivolite.

Anul viitor, tabără de creaţie pentru copiii

Silvia Cozmâncă, preşedinta Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului şi coorganizatoarea acestui minunat atelier de lucru, este alături de Toader Ignătescu, membru fondator al taberei. Ea ne-a spus că, din an în an, tabăra se măreşte, vin meşteri noi cu alte meşteşuguri, dar cel mai important este că vine şi tânăra generaţie.

„La început prezenţa tinerilor, a copiilor a fost timidă, fiind ediţii în care câte un meşter îşi aducea câte un nepot. Au venit şi câţiva tineri din zonă ca să îi învăţăm tehnica împletiturilor din sfoară. Acum s-a lărgit sfera instruirii meşteşugurilor tradiţionale româneşti: doamna Galina Grumezea are o ucenică la tehnica frivolite de realizat broderie, soţul ei, Vitalie, are ucenici la înnobilarea lemnului prin sculptură, Anişoara Ciumaşu o are la bucătărie ca ucenică pe Smaranda, o fetiţă de 11 ani care vine în tabără cu bunica de când era mică şi care, după ce a învăţat cum se fac păpuşile din pănuşi de porumb sau pe linguri de lemn, a învăţat să coasă şi să facă obiecte decorative din sfoară, iar acum învaţă câte ceva din arta culinară din Republica Moldova.

Noi avem un moto al asociaţiei: „Meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă din vedere.“ Trebuie multă muncă, migală, inspiraţie şi dragoste. Din prima zi copiii au deprins aceste meşteşuguri, anul viitor vom încerca să facem o tabără de creaţie pentru copiii, ei dorind acest lucru. Noi avem regretul că nu se învaţă la şcoală, în acele ore de educaţie tehnologică, elementele decorative populare. Se predau tehnici decorative asiatice, sunt frumoase şi acele tehnici, dar cred că mai întâi trebuie să ştim ce avem noi pe acasă“, ne-a spus Silvia Cozmâncă.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013