Floarea-soarelui producţii mai mari, dar nici pe departe „record“

În 2012 suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a fost de 1.064.800 ha, cu o producţie medie, în condiţiile unuia dintre cei mai secetoşi ani din ultimul deceniu, de 1.313 kg/ha. În 2013 suprafaţa estimată (datele vor fi clarificate la sfârşitul anului) pentru aceeaşi cultură variază între 1,10-1,15 milioane de hectare. Producţia anticipată este mult mai bună decât cea din 2012. De altfel, serviciul independent de analiză a oleaginoaselor Oil World, din Germania, vorbea despre un record de producţie în întreaga UE, de 8,6 milioane de tone, faţă de 6,9 milioane de tone, în 2012. Analiza explica faptul că recoltele mari din România, Ungaria şi Bulgaria contribuie decisiv la această creştere a producţiei de floarea-soarelui pe teritoriul UE. Chiar dacă nu a început recoltarea peste tot, existând decalaje mari între sudul şi restul ţării, prognozele se adeveresc, deşi nivelul producţiei, ca medie judeţeană, nu este la nivelul estimărilor iniţiale, a acelor cantităţi/ha „record“ despre care s-a tot vorbit.

Plusul de recoltă, anulat de preţurile mici

Veştile din Giurgiu, cel puţin cele din zona fermelor înscrise în asociaţia producătorilor condusă de ing. Dumitru Marinescu, nu sunt la fel de optimiste, aşa cum circulă ele la nivel naţional: „Da, la nivel naţional vom avea o cantitate mai mare de floarea-soarelui, dar nu fiindcă ar fi nişte producţii fabuloase, ci pentru că este cultivată o suprafaţă mai mare decât anul trecut. Toţi fermierii au fugit de porumb din cauza prognozelor care vorbeau despre marea secetă din această vară şi au mers masiv pe grâu şi floare. Suprafeţele de rapiţă întoarsă au fost cultivate tot cu floare. Şi ne-am păcălit.“ Media la hectar nu o va depăşi pe cea de anul trecut, când fermierii au obţinut 2.200-2.500 kg/ha: „Avem loturi şi cu 1.500 kg/ha.“ Care ar fi explicaţia unei recolte totuşi modeste, în con­diţiile în care s-a vorbit despre un an bun ca regim al precipitaţiilor şi al temperaturilor? „Am semănat floarea în prima epocă. Pe urmă, a venit o lună fără precipitaţii, astfel că răsărirea a fost neuniformă. După aceea am avut ploi din plin, s-a creat senzaţia, după masa vegetativă, că producţia va fi foarte bună, dar a urmat o nouă perioadă fără ploi şi temperaturi foarte ridicate în august. Cel puţin la noi, în Giurgiu, din luna iunie şi până acum au căzut 20 l/mp precipitaţii. Efectul: recolta este sub aşteptări.“ Cât despre preţ, la micii producători, care vând la capătul tarlalei, kilogramul este de maximum un leu. „Am auzit că a coborât şi la 80 de bani. Pentru fermele mari, care au şi contracte semnate, livrarea se face la 1,20-1,30 lei/kg. Pentru un hectar de floarea-soarelui, cheltuielile se ridică la 2.700 lei. Faceţi dvs. calculul...!“ Păstrarea recoltei în depozite nu este o soluţie pentru toţi fermierii: „Pot face acest lucru marii producători ori cei care au avut bani să înfiinţeze cultura, dar cei mai mulţi nu-şi permit acest lux, fiindcă trebuie achitate inputurile la recoltare.“

Din cele 42.000 ha cultivate cu floarea-soarelui la nivelul judeţului Giurgiu, până pe data de 6 septembrie s-au recoltat 16.800 ha. Conform specialiştilor DAJ Giurgiu, media producţiei, de 2.800 kg/ha, este posibil să scadă, după ce recoltarea va începe şi pe suprafeţele din gospodăriile populaţiei.

În Olt, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, ing. Ilie Popescu, confirmă o producţie mai bună cu 20-30% decât în 2012, dar spune că media nu va depăşi 2.500 kg/ha. Plusul, însă, nu înseamnă nimic: „Anul trecut, la producţia aceea de puţin sub două tone, se realizau la hectarul de floare 3.500-4.000 lei. La preţurile de acum, vorbim despre 2.500 lei, e posibil să nu scoţi cheltuiala.“ Nici aici nu poate fi vorba despre păstrat producţia până la preţuri mai bune: „Mai toţi fermierii lucrăm pe credite-furnizor , ne bucurăm de discount-ul la unele inputuri, iar la recoltare trebuie să respectăm contractul, să achităm datoriile.“ Fermierii sunt convinşi că este vorba despre o înţelegere între marii traderi. De ce totuşi speculează piaţa din România? „Pentru că au văzut că nu suntem organizaţi, n-are cine să pună piciorul în prag, au găsit terenul propice la noi. Acest lucru nu şi-l permit – şi vă garantez că aşa stau lucrurile, fiindcă stăpânesc fenomenul – pe pieţele bine consolidate din Europa.“

Ing. Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli din Brăila, ne spunea că, atât în ferma sa, cât şi pe suprafeţele colegilor din asociaţie, producţia de floarea-soarelui este, surprinzător, mai mică decât anul trecut din cauza faptului că nu a plouat deloc în luna august. Dacă în 2012 media a fost de 3.200 kg/ha, anul acesta recolta nu depăşeşte 2.500 kg/ha. Preţul este total dezavantajos pentru producători, astfel că toţi cei care deţin spaţii de depozitare vor păstra recolta până când vor dejuca planul marilor traderi de cereale de a specula piaţa. În 2012, în cadrul asociaţiei, preţul de livrare a florii-soarelui s-a situat peste 2 lei/kg, iar în acest an a coborât până aproape de 1,15-1,30 lei.

În judeţul Brăila procentul de recoltare a ajuns la 80% – 60.000 ha recoltate – din cele aproximativ 75.000 ha cultivate, cu o medie la unitatea de suprafaţă de 2.350 kg/ha.

Situaţia în alte judeţe la început de septembrie

Dolj: media la hectar este de 2.100 kg/ha, după ce s-au recoltat 21.000 ha, din cele 70.000 ha. Producţia poate suferi aşadar modificări până la încheierea campaniei, plus/minus(DAJ Dolj).

Argeş: după ce s-a recoltat 33% din totalul suprafeţei (aproximativ 6.000 ha, din 18.000 ha cultivate, media producţiei este de 2.300 kg/ha (DAJ Argeş).

Teleorman: media la hectar, după recoltarea a 61.110 ha, din 87.220 ha semănate, este de 2.200 kg/ha (DAJ Teleorman).

Prahova: după ce s-au recoltat 6.200 ha, din totalul suprafeţei de 14.000 ha cultivată cu floarea-soarelui, producţia medie se situa la 1.800 kg/ha, cu tendinţă de creştere, după estimările DAJ Prahova, la 2.000 kg/ha. Preţul de livrare se situa la 1,35 lei/kg.

Ialomiţa: din totalul suprafeţei de 62.845 ha, s-au recoltat 18.560 ha, cu o medie a producţiei de 2.140 kg/ha (DAJ Ialomiţa).

Constanţa: în judeţul cu cea mai mare suprafaţă de floarea-soarelui cultivată, dar care în ultima perioadă a fost şi cel mai secetos, recoltarea a început din luna august. Din 103.618 ha, s-au recoltat la început de septembrie 71.815 ha, cu o medie de 1.150 kg/ha, producţie mică generată tocmai de lipsa de precipitaţii, spre comparaţie cu restul ţării, unde regimul hidric a fost unul favorabil pentru toate culturile (DAJ Constanţa).

Vaslui: recoltarea se află abia la început, media de pe cele 3.050 ha, din 41.933 ha cultivate, fiind de 2.100 kg/ha (DAJ Vaslui).

Timiş: (47.600 ha cultivate cu floarea-soarelui) fermierii nu au intrat la recoltat, deşi pe unele suprafeţe cultura la început de septembrie a ajuns la maturitate. După părerea specialistului în producţie vegetală de la DAJ Timiş, această amânare este o formă de răspuns a producătorilor faţă de tendinţa marilor comercianţi de a specula piaţa, preferând să întârzie recoltarea, spre a aduce produsul la indicii care să permită păstrarea produsului pentru un timp îndelungat.

Satu Mare: recoltarea producţiei de pe cele 18.000 ha este mult decalată faţă de sudul ţării, cultivatorii folosind soiuri târzii, dar cu o capacitate productivă mai mare (DAJ Satu Mare).

Maria BOGDAN