Reconstituire: cum a fost distrusă „fibra de aur“ a României

În războiul economic purtat în spirit „democratic“ după 1990 agricultura a avut enorm suferit. A pierdut rând pe rând unităţile zootehnice şi vegetale de top, industriile agricole şi cercetarea. Cânepa, „fibra de aur“ a României, în jurul căreia se construise un adevărat imperiu – topitorii, filaturi, ţesătorii – a fost de asemenea distrusă. Din 50.000 de hectare cultivate cu cânepă, acum sunt mai puţin de 1.500, iar România a căzut de pe piedestalul primilor exportatori de cânepă. A fost preţul plătit pentru alinierea la legislaţia europeană, care spune că această plantă, cea mai veche plantă cultivată, este un drog. O eroare umană proliferată de-a lungul anilor pentru simplu fapt că denumirea ştiinţifică a cânepii este Cannabis.

De pierdut a avut şi ţăranul român care, fără să înţeleagă ce vor de fapt europenii, a trebuit să le facă voia. Cânepa care l-a îmbrăcat, l-a hrănit, l-a vindecat a trebuit să dispară din gospodăria lui. O dramă care marchează civilizaţia rurală, spune Leontina Prodan, creatoare de costume populare din in şi cânepă. Pentru că „autorităţile sunt rupte de realitatea din teren“ domnia sa a trimis în decembrie anul trecut o scrisoare deschisă Ministerului Agriculturii în care pledează pentru cultivarea în sistem gospodăresc a cânepii. Rezultatul? La începutul anului 2016 a fost invitată la o discuţie cu reprezentanţii MADR, discuţie terminată însă fără vreo altă concluzie decât aceea că„ în legea românească ţăranul nu mai există“. Şi totuşi, dna Prodan dovedeşte că ţăranul român nu a renunţat încă la credinţa sa, la valorile pe care le-a moştenit şi chiar la fărâma de agricultură care îi pune pâinea pe masă.

Ţăranul nu a depus încă armele în faţa incompetenţei. În rândurile următoare vă prezentăm fragmente din scrisoarea ei, care dovedeşte că reactivarea sectorului de cultivare a cânepii face parte din preocupările micilor agricultori.

Laura ZMARANDA