Stare de vegetaţie bună la cereale

După seceta din 2012, agricultorii par să aibă ceva mai mult noroc în acest an. La momentul actual, cel puţin, starea de vegetaţie a culturilor este bună şi chiar foarte bună în unele locuri. Ceva probleme ar putea totuşi să apară acolo unde nu s-au făcut fertilizările, după cum susţin agricultorii.

Grâul se prezintă bine în Gorj şi Vrancea

La începutul lunii aprilie, grâul se prezenta foarte bine faţă de alţi ani în Gorj, estimările privind producţia ridicându-se undeva la peste 4 t/ha, cu condiţia să se aplice tehnologia, după cum susţine Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Gorj. El spune că, în anii buni, producţia ajunge şi la 5 t/ha în zonă, chiar dacă nu se irigă.

„Dacă anul trecut ne-a afectat seceta, acum stăm destul de bine, mai ales că a şi plouat în ultima vreme, iar înfrăţirea este bună. La fel se întâmplă şi la rapiţă“, adaugă Ghinoiu.

Şi în Vrancea culturile de păioase şi chiar rapiţa arată bine. Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea, susţine că precipitaţiile din ultima perioadă (zăpezi şi ploi) au redus deficitul de apă din sol. Problemele sunt legate însă de faptul că nu au fost efectuate peste tot fertilizările la timp, dar şi de apariţia pe unele terenuri a unor luciuri de apă care au dus la dispariţia plantelor. Fenomenul afectează până la 5% din suprafeţele cultivate în judeţ, după cum susţine Bazon.

În ceea ce priveşte estimările de producţie pentru 2013, fermierul din Vrancea spune că la grâu se vor depăşi 5 tone/ha acolo unde s-a respectat tehnologia, în caz contrar nivelul prognozat fiind de 2,5-3 tone la hectar. Cheltuieli pentru un hectar de grâu se ridică la 2.900-3.000 de lei, ceea ce înseamnă că, pentru a obţine profit, agricultorii trebuie să aibă producţii de cel puţin 4 tone /ha.

Prognoze bune pentru cereale la Călăraşi

Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, afirmă că starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în toamnă este foarte bună faţă de alţi ani, în condiţiile în care rezerva de apă din sol este suficientă. Ciulinaru susţine că, cel puţin la culturile păioase şi rapiţă, agricultorii n-ar trebui să-şi facă griji în acest an din cauza secetei. Însă, la culturile de toamnă, nu este exclus să apară ceva probleme, mai ales că Administraţia Naţională de Meteorologie a anunţat că seceta se va manifesta în lunile iulie şi august.

În Călăraşi, producţia la grâu poate atinge şi 5-6 t/ha unde se practică o agricultură performantă, spre deosebire de fermele de subzistenţă, cu producţii medii de 2-2,5 t/ha. „Dacă am avea un sistem de irigaţii bine pus la punct, am putea avea şi noi producţii mari precum în Danemarca, de exemplu, unde media la hectar trece de 7 t“, adaugă agricultorul.

Diferenţe mari de producţie de la o zonă la alta

Producţiile medii, la grâu cel puţin, diferă semnificativ de la o regiune la alta. În Timiş, producţia medie a fost anul trecut de 3.800 kg/ha, însă au fost fermieri care au obţinut şi peste 5 t/ha, după cum susţine Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş. În această parte a ţării a fost marcat şi recordul la grâu anul trecut, Dimitrie Muscă – CAI Curtici, obţinând peste 7 t/ha atât la grâu, cât şi la porumb.

În Constanţa producţia medie pe judeţ se situează între 2.800-3.000 kg de grâu la hectar, în timp ce în Călăraşi media este de circa 3.500 kg/ha. Media este mai mică la Cluj – 3.000 kg/ha la grâu, cu aproape 1.000 kg faţă de Bacău, unde se atinge în general o producţie de 4.000 kg la hectar.

Cum stăm în clasamentele UE

La nivelul Uniunii Europene, în anul 2012 s-a remarcat o scădere atât a suprafeţelor cultivate, cât şi a producţiilor şi randamentelor la unele culturi agricole de bază. România s-a situat pe locul cinci în rândul statelor membre, atât din punctul de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei obţinute la grâu comun şi pe ultimul loc în ceea ce priveşte al randamentului (la sub jumătate faţă de randamentul UE, adică 2.624 kg/ha, faţă de 5.434 kg/ha). Cel mai mare randament la producţia de grâu comun a fost obţinut de Danemarca, cu nu mai puţin de 7.460 kg/ha, de aproape trei ori mai mare decât în România. Cea mai mare producţie de grâu din UE a fost obţinută însă de Franţa, cu aproape 38 milioane de tone.

Pragul de rentabilitate la grâu şi porumb

Cultura grâului este nerentabilă dacă nu se obţin măcar 4.000 kg/ha, susţin fermierii din Gorj. La porumb, pragul de rentabilitate este situat la 6.000 kg/ha, însă, din fericire pentru fermieri, preţurile la această cultură sunt pe un trend ascendent.

„Dacă la grâu obţii sub 4.000 kg/ha nu ai niciun profit. Îl semeni degeaba. La porumb, sub 6.000 kg/ha e nerentabil. Cultura de grâu a devenit nerentabilă. Cheltuielile sunt foarte mari, iar producţia foarte mică. Pe noi porumbul ne scoate din impas în ultima vreme şi preţul porumbului tot urcă, pentru că s-a mărit numărul consumatorilor. Dacă până acum porumbul mergea către producătorii de furaje, zootehnie şi producţia de biodisel, de ceva vreme au început să cumpere mult şi ţăranii, care au câteva animale pe lângă casă, dar n-au avut recoltă bună“, susţine Traian Ghinoi.

El apreciază că pragul minim de rentabilitate creşte an de an, odată cu majorarea accelerată a preţurilor îngrăşămintelor, pesticidelor şi erbicidelor şi, mai ales, al motorinei.

În plus, pe fondul restanţelor acumulate până acum, furnizorii de seminţe, de îngrăşăminte şi pesticide acceptă tot mai greu să vândă fermierilor prin credit-furnizor. Din acest motiv, consideră agricultorii din Gorj, suprafeţele care vor rămâne nelucrate se vor înmulţi de la an la an pentru că fermierilor le va fi tot mai greu să ajungă la acest prag minim de rentabilitate şi să facă faţă creşterii costurilor input-urilor.

Mihai POPESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013