Semnat în data de 17 ianuarie și apoi suspendat în data de 21 ianuarie, acordul dintre Uniunea-Europeană și Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) este în continuare subiectul principal al lumii agricole europene, dar și românești. Proteste ale fermierilor, explicații ale specialiștilor, discuții și opinii din partea autorităților, toate acestea au fost subiecte intens dezbătute pe parcursul acestei luni.

Cu puțin timp înainte ca tratatul să fie suspendat și trimis spre analiză

Mii de fermieri europeni protestează astăzi, 20 ianuarie, la Strasbourg față de acordul UE–Mercosur pe care îl consideră un risc major pentru agricultura europeană. Printre aceștia se numără și cca. 200 de agricultori români, membri ai Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, care susțin faptul că acordul în forma actuală, prin măsurile salvgradare propuse, nu reprezintă o măsură suficientă pentru a salva producția de hrană din Europa.

Conform unui comunicat transmis de Alianța pentru

Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, avertizează că agricultura europeană nu poate fi utilizată ca instrument de corecție pentru dezechilibrele economice generale ale Uniunii Europene.

„Nu poți scoate Uniunea Europeană din dificultăți economice redistribuind sărăcia pe agricultură. Fermierii nu pot fi transformați în amortizorul tuturor crizelor – comerciale, bugetare, climatice sau geopolitice”, a declarat dr.ing. Nicu

Fermierii români, prinși între război, criză climatică, secetă și acordul Mercosur

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost lovit de crize suprapuse. Anul 2024 a adus fenomene climatice extreme – temperaturi record, secetă pedologică prelungită și inundații – care au afectat direct veniturile fermierilor și economia națională.

În același timp, creșterea prețului combustibililor și al inputurilor și afluxul masiv de produse agricole ucrainene pe o infrastructură insuficientă au