Mazărea (Pisum arvense) reprezintă o sursă importantă de proteină vegetală pentru hrana animalelor. Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri ameliorate de mazăre furajeră, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat. Prin urmare, aria de utilizare a mazării furajere în hrana porcilor s-a lărgit mult. Totuși, extinderea mazării în furajarea porcilor este încetinită deocamdată de sensibilitatea crescută la fungi și dăunători și de cerințele

DEKALB le propune fermierilor o schimbare profitabilă în acest sezon agricol. ”SCHIMBĂ CU DEKALB !” este unul dintre programele lansate de compania Monsanto România în această campanie de vânzări. Prin acest exerciţiu, fermierii au șansa să facă o mutare profitabilă în privinţa hibrizilor pe care aleg să îi semene. DEKALB pune în joc 5 hibrizi cu o genetică excepţională, produse care au confirmat producţii record de peste 15 t și la Ziua Porumbului, ocupând primele două locuri pentru al doilea

Important aliment în bucătăria românească alături de fasole (mai puțin lintea), mazărea - Pisum sativum - a fost introdusă în cultură în țara noastră prin anii 1600. Este originară din Asia Mică și Asia Centrală, fiind cultivată pentru prima dată în Europa de vechii greci și romani. Este apreciată mai cu seamă ca aliment și mai puțin pentru valorile sale terapeutice (tratarea osteoporozei, a hipertensiunii arteriale, diabetului, bolilor renale sau stărilor de epuizare fizică și psihică, reduce

Semănatul păioaselor a început în Anglia anului 1701, cu prima semănătoare, iar pentru a acoperi seminţele s-a nivelat solul.

Ce se întâmplă când bate vântul puternic pe terenul neted? Acesta spulberă particule de sol. Dar când sunt plăntuţe? Le „descalţă“. Şi când e frig? Le îngheaţă. Şi când plouă? Apa se scurge unde poate, nestigherită.

Către sfârşitul secolului al XX-lea, dezvoltarea tehnică a condus la o afânare excesivă a solului în ceea ce priveşte pregătirea pentru semănat. Acest fapt