Interviu cu Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare Pomicolă Mărăcineni

– Dle director, este adevărat că noua legislație europeană care privește pomicultura ne cam impune să o luăm de la zero în acest sector?

– Directivele europene au ca scop îmbunătățirea calității materialului săditor. Circulația liberă a acestuia dă și posibilitatea extinderii unor infecții, de aceea Comisia Europeană e îngrijorată și periodic apar astfel de

De multe ori o scurtă discuție poate valora mai mult decât o lecție lungă și plicticoasă. Pe acest principiu lansăm rubrica SCURT INTERVIU, un spațiu în care facem loc specialiștilor din diverse domenii pentru a vorbi din experiența lor, împărtășind totodată informații practice, care ne-ar putea ajuta atunci când punem la cale demararea unui proiect, fie el peisagistic, ca în cazul de față, sau de altă natură. Ne-a fost alături în debutul acestei rubrici

Submăsura 4.1a din PNDR a pornit cu stângul. Cel puțin sub aspectul neclarificării unor aspecte din caietele de sarcini, dar mai cu seamă din cauza „maldărului‟ de documente solicitate și a deficitului de material săditor pomicol.

În ce stadiu se află investițiile în pomicultură la sfârșitul anului 2016, am aflat dintr-o detaliată prezentare a directorului general ICDP Mărăcineni, dr. ing. Mihai Coman, cu prilejul unei întâlniri a pomicultorilor, pe

Institutul Național de Statistică a dezvoltat o aplicație denumită „Atlasul agricol“, instrument care permite vizualizarea de date sub formă de hărți și grafice dinamice privind suprafața agricolă, producția de legume, fructe și cereale, precum și efectivele de animale și producția de carne la nivelul fiecărui județ. În unele cazuri, cifrele sunt structurate pe 10 ani (producția de fructe, suprafața arabilă), ultimul an înseriat fiind 2014. Cu alte cuvinte, aplicația nu