Pentru fermierii români, floarea-soarelui reprezintă una dintre cele mai practicate culturi. Practic, de aproape un secol a devenit una dintre culturile tradiționale. La acest lucru au contribuit mai mulți factori. Unul dintre ei, probabil cel mai important, este acela că se potrivește foarte bine cu condițiile pedoclimatice ale țării noastre. Apoi, în timp, consumatorii români și-au adaptat obiceiurile, fiind influențați de cultivarea acestei oleaginoase. Uleiul de floarea-soarelui este

România dispune de 6.335 ha de struguri de masă, ceea ce reprezintă 24,43% din suprafața cultivată în 1990 (25.931 ha). Scăderea este una drastică. 5.515 ha din această suprafață regăsindu-se în exploatațiile agricole individuale. Producția realizată se ridică la 71.405 tone, rezultând o recoltă medie de 11,2 tone/ha. Randamentul, să recunoaștem, este unul scăzut, mai ales că toate soiurile au, cel puțin teoretic, potențial enorm de producție.

Pe aceste suprafețe, cele mai multe aflându-se în

Banca de Gene Vegetale de la Suceava este un fel de bastion al ultimelor soiuri de legume autohtone. Patrimoniul vegetal al acestei instituții este impresionant, iar colecția cu cele mai multe resurse este cea de semințe. Aceasta are aproximativ 17.469 de probe din 431 de specii vegetale. Pe lângă rolul primordial de menținere și conservare a acestui patrimoniu, instituția s-a implicat în promovarea și diseminarea materialului biologic către fermierii din toată țara, dar și în acordarea de

• Foliile care acoperă solul (folii pentru mulcire) sunt utilizate pentru a preveni creșterea buruienilor și evaporarea apei din sol, cu scopul de a stabiliza solul și a crește temperatura acestuia. Însă, de multe ori, efectul acestor folii, confecționate până acum din polietilenă (PE), poate fi dăunător pentru culturi și mediu, din cauza resturilor care pot rămâne în sol.
• BASF a realizat folia ecovio® M 2351 care optimizează producţia agricolă şi protejează mediul înconjurător, fiind