Dorința de a mânca legume cu gust, cultivate în România, se resimte tot mai mult în ultimii ani, mai ales de când pe rafturile din supermarket și chiar pe cele din piețe au apărut produse din import, unele mai puțin gustoase, dar foarte aspectuoase. Chiar dacă producătorii români și-au dorit să poată comercializa legume o perioadă mai lungă, acest lucru nu a fost posibil din cauza condițiilor climatice de la noi din țară. Însă, odată cu lansarea programului de sprijin pentru tomate în spații

În vizita de la IndAgra 2018 am găsit Compania Fertichem Fundulea. Am fost foarte curios să-i cunosc deoarece eu știam Fundulea ca cea mai dezvoltată platformă a cercetării agricole, cu trei unități naționale în domeniul cerealelor și plantelor tehnice, al culturii și industrializării sfeclei de zahăr și al substanțelor dulci, precum și în domeniul plantelor medicinale și aromatice, dar nu știam că are și fabrică de îngrășăminte foliare.

Într-adevăr, de puțin timp, în cadrul Societății

În 1990, România deținea 21.264 ha cu in pentru fibră, cultura fiind una dintre cele mai bine plătite și profitabile la acea vreme. În 2008 suprafața s-a redus la 32 ha, deoarece planta nu a mai prezentat importanță odată cu prăbușirea industriei textile. În 2017, în statistica INS nu se regăsea nici măcar un hectar cu această plantă. Dar, cine știe, având în vedere subvenția acordată și prețul inului, s-ar putea să devină în viitor o cultură de nișă. Greu de anticipat însă dacă se va întâmpla

Astăzi vă propunem să ne aducem aminte de două vechi plante decorative de apartament, folosite pe scară largă aum 40-50 de ani: asparagus (Asparagus sp.) și telegraful (Tradescantia). În alcătuirea articolului de față ne-am folosit de sfaturile ing. horticultor Doina Mavrodin.

Asparagus, din care cea mai răspândită specie se numește „springeri“, este o plantă decorativă de interior (cameră, birou) sau exterior (balcon, terasă, peluză, grădină), de culoare verde-smarald, având o masă vegetativă