Năutul, FIUL SECETEI

Originar din Asia Mică, năutul a ajuns și la noi prin secolul al XVII-lea. Într-o vreme, prin anii '80, s-a cultivat pe suprafețe însemnate, iar mai apoi agricultorii, fermierii au început să uite de el. Astăzi, cercetarea agricolă ni-l recomandă ca pe o valoroasă plantă de cultură, mai ales în condițiile încălzirii globale și ale schimbărilor climatice. Acestea, tot mai evidente în ultimii ani, impun o nouă abordare în structura de culturi, în special în sudul României... Iar anul acesta, cu certitudine, se pune în evidență faptul că această cultură de nișă, năutul, ar fi fost o soluție, dacă suprafețele ar fi fost ceva mai mari, având în vedere că este o cultură leguminoasă, care ajută și îmbunătățește fertilitatea naturală a solului.

O alternativă viabilă

Despre năut se afirmă, în general, că este o cultură cu o tehnologie simplă, dar simplu nu înseamnă doar să nu uiți să semeni.

Sunt elemente tehnologice care, dacă nu ești atent și nu le aplici corespunzător, pot duce la compromiterea acestei culturi. A apărut o serie întreagă de boli și mai ales de dăunători, cu deosebire speciile de helicoverpa, care sunt polifage și atacă foarte mult cultura. Dacă nu se execută tratamentele de protecție, categoric producția este compromisă.

Stațiunea de cercetare agricolă Teleorman, din județul cu același nume, deține singurele soiuri românești de năut, RODIN și BURNAS, bine adaptate condițiilor din țara noastră, cu însușiri de calitate, mult peste ceea ce înseamnă soiurile create din alte zone.

Pentru fermierii din sudul țării, unde este zonată cultura, extinderea acesteia ar fi benefică. Dacă luăm în calcul un preț mediu pe tonă de produs de 600,650 de dolari, iată că și din acest punct de vedere nu este o alegere greșită, este chiar una oportună. Producția medie pe hectar este de 1.800-2.000 de kilograme. Deci un venit net pe hectar de peste 1.000 de dolari. Care cultură mai este așa de profitabilă?

Mai este oportună extinderea culturii năutului pentru că, în perioada următoare, de voie de nevoie, din cauza schimbărilor climatice structura de culturi în agricultura României trebuie să sufere modificări esențiale.

Prin tradiție, românul știe să cultive grâu, orz, porumb, floarea-soarelui etc.

Din păcate, nu ne mai putem descurca numai cu aceste culturi. De ce năutul în locul unora dintre aceste culturi? Pentru că el se seamănă primăvara, când încă mai găsește în sol umiditatea necesară ca să răsară. Apoi, când a scos capul la lumină, îi prinde foarte bine căldura de la soare. Desigur, toate plantele se bucură de lumina și căldura de la soare, dar năutul se simte cel mai bine în anii secetoși, atunci dă cele mai bune producții.

Mai mult, cerințele acestei plante se pliază foarte bine pe ceea ce înseamnă evoluția condițiilor climatice în etapa actuală, când înregistrăm precipitații inegal repartizate, punctiform căzute, cu o zonalitate pronunțată și a introduce în structura de culturi și unele specii care nu au pretenții deosebite față de apă este o chestiune care nu-i de neglijat.

Beneficii neașteptate

Năutul are cerințe moderate față de apă pe toată durata perioadei de vegetație, mai puțin răsărirea. Deci, în condițiile în care se pregătește din toamnă terenul, se execută lucrările indicate și practicate de către fiecare fermă, iar în primăvară se trece direct la lucrarea de semănat. Atunci are nevoie de apă ca să răsară, iar după aceea umiditatea relativă, lipsa precipitațiilor, alternanța temperaturii nu-i dăunează.

Chiar și în aceste condiții producția este în jur de 2 tone la hectar... Mai mult decât atât, la cultura pe care o veți semăna după năut o să obțineți fără nicio cheltuială câteva sute de kilograme în plus pe unitatea de suprafață. Cum așa?

Pentru că năutul îmbogățește solul cu o cantitate importantă de azot, 90 până la 110 kilograme pe hectar substanță activă, azot simbiotic, structurează practic solul, mărește gradul de fertilitate și de aerare efectiv și ar fi indicat să țineți seama și de aceste lucruri.

Ce-ar mai fi de spus: la ora actuală cererea este mult mai mare decât oferta. Năutul este căutat în special de țările arabe, unde, transformat în principal în humus, reprezintă hrana pentru milioane de oameni, în timpul Ramadanului, în special, și nu numai.

În ultimii ani a crescut cererea de năut și din Europa, pentru că cercetări recente au scos în evidență calitățile extrem de benefice ale acestei plante pentru sănătatea omului.

Năutul se mai bucură și de o subvenție generoasă de la UE deoarece el face parte din familia proteaginoaselor, iar Europa dorește să-și asigure singură necesarul de proteină, renunțând total la importul acesteia din afara spațiului comunitar.

Acestea fiind zise, decizia vă aparține. Mai mult și mai multe puteți afla de la Stațiunea Agricolă Teleorman.

Marian EFTIMIE