Irina Ciorchină se ocupă de tot ceea ce înseamnă Ferma „Caprele Irinucăi“ din satul Şorogari, comuna Aroneanu, județul Iași, o afacere pornită împreună cu tatăl său în anul 2012, care astăzi a ajuns la un efectiv de 120 capre cu lapte și 30 de ieduțe. Cu toate că a lucrat o perioadă bună în diverse corporații din Amsterdam și Bruxelles, a lăsat taioarele, tocurile, pauzele de cafea, team-building-urile, Excelul, PowerPoint-ul și analiza financiară pentru teiul de la poartă, țară și un vis

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - Balotești

Despre proiectele IBNA: PROIECTUL „SARA-DEMO“

Valorificarea rezultatelor preliminare legate de acidoza ruminală subacută (SARA) prin dezvoltarea de produse furajere „prietenoase față de mediul ruminal“ (2017-2018)

Partea II: Contribuția proiectului la reducerea incidenței / atenuarea efectelor acidozei ruminale subacute

În numărul anterior (prima parte a articolului) arătam că, urmare a aplicării

„Până în urmă cu 25 de ani creșterea animalelor pentru blană era o îndeletnicire foarte răspândită în România. Erau crescătorii organizate pe lângă cooperative. Aveam nurci și vulpi polare crescute la noi. Cât despre nutrii, ce să vă mai spun, erau crescute, deopotrivă, și de cooperative, și de particulari atât pentru blană, cât și pentru carne. Carnea se folosea la anumite mezeluri, delicatese, iar blana mergea în atelierele cooperației“, îmi povestește dl Mihai, un bătrân maestru blănar. De

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

PROIECTUL „SARA-DEMO“ Valorificarea rezultatelor preliminare legate de acidoza ruminală subacută (SARA) prin dezvoltarea de produse furajere „prietenoase față de mediul ruminal“ (2017-2018) -

Partea I: PREZENTAREA PROBLEMEI DE REZOLVAT

Creșterea continuă a potențialului productiv al rumegătoarelor (prin ameliorarea genetică) a condus și conduce la necesitatea furajării acestora cu cantități din ce în