Este reziliența importantă pentru fermieri? Pot oare depăși greutățile de toate felurile cu care sunt copleșiți în ultima perioadă? Sunt întrebări pe care și le pun cei cărora le pasă de soarta agriculturii românești.

Se vorbește și constatăm cu toții că agricultura la nivel global se află într-o criză majoră în ultima perioadă. E tot mai greu să produci materii prime alimentare când prețurile inputurilor tot cresc, prețul de cost nu mai reflectă cheltuielile, iar puterea de cumpărare a

Anul agricol nu a început rău, spun fermierii, chiar dacă seceta din anii trecuți se resimte încă, iar pe alocuri lipsa precipitațiilor, sau excesul lor generează încă pagube.

Răul cel mai rău, ca să parafrazez zicerea unui agricultor, rămân prețurile, un element care contribuie substanțial la sărăcirea agriculturii, a agricultorilor și, nu în ultimul rând, a beneficiarilor producției agricole primare sau procesate – consumatorii.

Întâmplător, răsfoind un număr al revistei Lumea Satului din

Luna aprilie poate fi momentul de răscruce pentru anul agricol 2024-2025. Agricultorii încep deja să facă previziuni privind producțiile pe care le vor obține, prețurile cu care le vor putea vinde, dar și în ce și cum să-și investească veniturile, câte vor fi, pentru a-și menține și dezvolta afacerile.

Fermierii români se află în linia întâi de câțiva ani buni și susțin, pe bună dreptate, că nu le e ușor să-și facă planuri de viitor după ce au trecut prin tot felul de crize, iar prețurile

Potrivit ultimelor cifre, în România 53,85% din populația țării trăiește în mediul urban (din care 52,46% sunt femei și 47,54% sunt bărbați), iar 46,15% trăiește în mediul rural (din care 49,71% sunt femei și 50,29% sunt bărbați). Cu alte cuvinte, aproape jumătate din populația României trăiește încă la sat sau în comune... Nu există o statistică precisă de câte sate sau comune au fost părăsite în ultimii 35 de ani. Unii spun că ar fi 150, alții peste 200 de localități total părăsite de