Prima întrebare pe care mi-am pus-o când am ajuns în Defileul Jiului  și apoi la Mănăstirea Lainici a fost etimologia oarecum învăluită în farmec a denumirii. Aflu că termenul s-ar putea să fie de origine elenă, „lainos“ însemnând „de piatră”, adică „trecătoare prin munții de piatră“.

Altă interpretare, care îmi place mai mult, este că Lainici ar deriva de la numele unui trib geto-dac, „Laii“, bine-cunoscut prin secolele IV-V.

Drumul care duce la această ctitorie este o splendoare din oricare

Pe Valea Arieșului, în Țara Moților, pe DN 75, drumeții au ocazia să poposească și să admire un monument istoric aparte, biserica din lemn a Mănăstirii Lupșa, din comuna cu același nume, județul Alba. Micuțul lăcaș stă sub semnul modestiei (sau smereniei) învățăturilor Celui în numele căruia construim noi biserici de 2000 de ani încoace. În general, mănăstirea nu face parte din acele construcții care copleșesc/strivesc prin dimensiuni olimpiene.

Biserica, având hramul făcătorului de minuni Sf

Pandemia care bântuie lumea a fost și este un punct de cotitură pentru actuala civilizație. Politic, economic, social, cultural, spiritual... Lucrurile se schimbă din mers și nimeni și nimic nu poate anticipa ce va fi peste o lună, peste un an... Singurul lucru care rămâne constant este credința și ea greu încercată pe perioada stării de urgență. Bisericile au fost închise, cimitirele, la fel, fapt ce i-a nemulțumit pe mulți. Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, afirma într-un

În codrii Dobrovățului se spune că ar fi trăit un sihastru rus. Venit prin părțile locului în fruntea oștilor, Ștefan cel Mare l-a vizitat într-o seară pe pustnic. Acesta l-a salutat pe voievod în limba sa, „dobrâi vecer.“ Atât de surprins a fost marele Ștefan de binețea sfântului încât, atunci când a ridicat mănăstirea, a numit-o Dobroveci, nume transformat mai apoi în Dobrovăț, pe care l-ar fi preluat toată așezarea. Această legendă apare în scrierile episcopului Melchisedec Ștefănescu, care