Este pentru prima oară când simt povara rândurilor pe care le scriu. Deși tot ce am aflat mi-a fost spus fără regrete, fără apăsare, fără durere. Doar cu o emoție incredibilă și cu o dragoste nesfârșită față de Dumnezeu. Însă, ascultând ce mi s-a spus, am devenit martor al unor clipe de răscruce, al unui destin pe care puțini ar fi putut să îl îndure, rămânând lucizi. Nu este întâmplător că am aflat aceste lucruri. Și nu este întâmplător nici că au ajuns la dumneavoastră. Nimic nu este

Mănăstirea Dintr-un Lemn este situată la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe valea râului Oțășău, în comuna Frâncești. Desigur că atunci când se hotărăsc să înalțe lăcașuri de slavă și rugăciune, oamenii aleg acele locuri mai deosebite, care să permită sufletului să se simtă mai aproape de Divinitate. Dar, câteodată, El își alege singur locul unde trebuie să se înalțe sfintele lăcașuri. O astfel de minune s-a întâmplat și în cazul Mănăstirii Dintr-un

Mănăstirea Bistrița se află în apropiere de Râmnicu-Vâlcea, în comuna Costești. Temelia așezământului a fost pusă de boierii Craiovești, la sfârșitul secolului al XV-lea. Zidirea ei s-a făcut în doar doi ani, între 1492 și 1494, pe locul unei biserici mai vechi, din lemn, cu hramul Sfintei Parascheva. 15 ani mai târziu, în 1509, oștile domnitorului Mihnea Vodă, zis și Turcitul, au distrus mănăstirea din temelii. Dar Craioveștii erau boieri de neam, evlavioși și încăpățânați, așa cum le cade

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus, în anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial, opt biserici din nordul Moldovei, de fapt din Suceava: Arbore (comuna Arbore), Humor (comuna Mănăstirea Humorului), Moldovița (Vatra Moldoviței), Pătrăuți (comuna Pătrăuți), Probota (Dolhasca), Biserica „Sf. Ioan cel Nou“ (Suceava), Voroneț (Gura Humorului) și Sucevița (comuna Sucevița). Pe lista preliminară (obiective de nominalizat cu proxima ocazie) mai